Ce este placa de beton si ce rol are?
Placa de beton este un element orizontal al unei constructii, realizat din beton simplu sau, cel mai frecvent, din beton armat. Aceasta poate fi turnata la nivelul solului, peste fundatie, sau intre etajele unei cladiri, in functie de structura si de proiectul de rezistenta.
Rolul placii de beton este de a crea o suprafata stabila si rezistenta, capabila sa preia si sa distribuie incarcarile catre celelalte elemente structurale ale constructiei. In cazul unei case, placa de la nivelul zero constituie baza pe care vor fi realizate ulterior pardoselile, in timp ce placile intermediare separa nivelurile si formeaza planseele dintre etaje.
Rezistenta unei placi de beton depinde de mai multi factori, precum grosimea acesteia, clasa betonului, tipul si modul de amplasare a armaturii, pregatirea stratului suport si respectarea etapelor de turnare si intarire. Din acest motiv, dimensiunile si armarea unei placi cu rol structural trebuie stabilite conform proiectului de rezistenta.
Pregatirea proiectului pentru turnarea placii de beton
Inainte de a citi mai departe, trebuie sa stii faptul ca pe site-ul nostru gasesti produse pentru armaturi si fundatii.
Primul pas este masurarea exacta a suprafetei unde va fi turnata placa de beton. Dimensiunile trebuie determinate cu precizie, iar grosimea placii trebuie stabilita in functie de destinatia acesteia si de proiect. Pe baza acestor valori vei putea calcula ulterior cantitatea de beton necesara.
Stabilirea traseelor pentru instalatiile sanitare
Daca placa de beton va face parte dintr-o constructie care necesita instalatii sanitare, este esential sa planifici din timp traseele pentru tevi si alte componente ale sistemului. Acestea trebuie pozitionate corect inainte de turnarea betonului, pentru a evita lucrari suplimentare sau deteriorarea placii mai tarziu. Fie ca este vorba despre instalatii de apa, fie de canalizare sau cabluri electrice, toate trebuie amplasate si protejate corespunzator, conform planului arhitectural.
O lista cu toate materialele si uneltele necesare si stabilirea bugetului
Realizarea unei liste detaliate cu toate materialele (beton, armatura, nisip, pietris, aditivi, etc.) si uneltele (fierastraie, mistrii, nivele, schele, etc.) este un alt pas esential. De asemenea, va trebui sa te asiguri ca ai acces la utilaje cum ar fi betoniera sau vibrocompactorul. Estimeaza cantitatile si bugetul necesar pentru toate aceste resurse, tinand cont de preturile actuale de pe piata si de eventualele costuri suplimentare, cum ar fi transportul sau manopera.
Cum calculezi cantitatea de beton necesara pentru o placa?
Pentru a calcula cantitatea de beton necesara pentru o placa, trebuie sa cunosti lungimea, latimea si grosimea acesteia. Volumul de beton se exprima in metri cubi (m³) si se determina cu ajutorul unei formule simple:
Volum beton (m³) = lungime (m) × latime (m) × grosime (m)
Este important ca toate dimensiunile sa fie exprimate in metri. De exemplu, daca placa are o grosime de 15 cm, aceasta trebuie transformata in 0,15 m inainte de efectuarea calculului.
Pentru o placa cu lungimea de 10 m, latimea de 8 m si grosimea de 15 cm, calculul va fi:
10 × 8 × 0,15 = 12 m³ de beton
Prin urmare, pentru realizarea placii sunt necesari aproximativ 12 m³ de beton. In practica, este recomandat sa iei in calcul si o cantitate suplimentara pentru eventualele pierderi, diferente de nivel sau abateri aparute in timpul turnarii.
Daca stii deja suprafata placii, calculul poate fi facut si mai simplu:
Volum beton (m³) = suprafata placii (m²) × grosimea placii (m)
De exemplu, pentru o placa de 100 m² cu grosimea de 15 cm:
100 × 0,15 = 15 m³ de beton
Cantitatea finala de beton trebuie corelata cu dimensiunile si grosimea prevazute in proiect, in special in cazul placilor cu rol structural.
Ce grosime trebuie sa aiba o placa de beton?
Grosimea unei placi de beton variaza in functie de tipul lucrarii si de rolul pe care il are placa in constructie. In cazul placilor cu rol structural, dimensiunea corecta trebuie stabilita prin proiectul de rezistenta.
Printre factorii care influenteaza grosimea placii se numara:
- destinatia placii;
- incarcarile pe care trebuie sa le suporte;
- dimensiunile si deschiderile dintre elementele de sustinere;
- tipul si modul de amplasare a armaturii;
- caracteristicile terenului si ale stratului suport;
- configuratia generala a constructiei.
Pentru lucrari usoare, precum aleile pietonale, grosimea poate fi mai redusa decat in cazul unei placi pentru o locuinta, un garaj sau o parcare, unde solicitarile sunt mai mari.
In cazul locuintelor, placile din beton armat pot avea frecvent grosimi de aproximativ 12-16 cm sau mai mult, insa aceste valori sunt orientative. Grosimea finala trebuie stabilita de proiectant in functie de particularitatile constructiei.
De exemplu:
- placa la nivel zero trebuie corelata cu stratul suport, termoizolatia, hidroizolatia si armarea prevazute in proiect;
- placa intermediara trebuie sa preia atat greutatea proprie, cat si incarcarile provenite din pereti, pardoseli, mobilier si utilizarea spatiului;
- placa pentru garaj sau parcare trebuie dimensionata tinand cont de incarcarile produse de autovehicule.
O placa prea subtire poate fi mai predispusa la fisurare sau deformare, iar o placa supradimensionata poate creste inutil consumul de beton, greutatea structurii si costurile lucrarii. Din acest motiv, grosimea placii nu trebuie aleasa doar pe baza unei valori generale.
Ce beton se foloseste pentru turnarea placii?
Tipul de beton folosit pentru turnarea unei placi se alege in functie de rolul acesteia, incarcarile pe care trebuie sa le suporte, conditiile de mediu si cerintele prevazute in proiectul de rezistenta. In cazul placilor structurale, clasa betonului nu trebuie aleasa orientativ, ci conform indicatiilor proiectantului.
Betonul utilizat pentru placi este alcatuit din ciment, apa, agregate si, in functie de reteta, diferiti aditivi care pot influenta lucrabilitatea, timpul de priza sau rezistenta materialului.
La alegerea betonului trebuie luati in calcul mai multi factori:
- clasa de rezistenta, care indica performantele betonului la compresiune;
- destinatia placii, de exemplu placa la nivel zero, placa intermediara, garaj sau platforma;
- incarcarile prevazute, care pot fi diferite de la o constructie la alta;
- conditiile de mediu, precum expunerea la umiditate, inghet-dezghet sau temperaturi ridicate;
- consistenta betonului, importanta pentru turnare si compactare;
- tipul de armare si configuratia placii, conform proiectului de rezistenta.
Pentru constructiile rezidentiale sunt utilizate frecvent clase de beton precum C16/20 sau C20/25, insa alegerea concreta depinde de proiect si de rolul elementului structural. Pentru placi supuse unor solicitari mai mari sau unor conditii speciale de exploatare poate fi necesara o clasa superioara.
Este important si ca betonul sa aiba o consistenta potrivita pentru turnare si vibrare. Adaugarea de apa pe santier pentru a face betonul mai fluid trebuie evitata, deoarece poate modifica raportul apa-ciment si poate reduce rezistenta finala a betonului.
Pentru lucrarile structurale, este recomandata folosirea betonului preparat conform unei retete controlate si livrat impreuna cu documentele care atesta caracteristicile acestuia. Alegerea finala a clasei de beton trebuie sa respecte proiectul de rezistenta si cerintele tehnice aplicabile constructiei.
Pentru mai multe informatii despre componentele betonului, dozarea materialelor si modul de preparare, citeste si ghidul nostru despre cum se prepara betonul.
Care sunt etapele turnarii unei placi de beton
Pardoseala de beton este turnata, in general, dupa ce ai construit fundatia casei, iar aceasta mai este cunoscuta sub denumirea cota 0.00 sau placa la nivel zero. In cazul locuintelor cu mai multe etaje se va turna si o placa peste fiecare nivel al constructiei. In continuare vei afla care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi in fiecare situatie.
Placa de beton la nivel zero
Materiale necesare:
- pietris aproximativ 20 cm;
- membrana cu crampoane;
- placi de polistiren extrudat;
- plasa sudata pentru armarea placii de beton;
- distantieri;
- sarma pentru legarea armaturii;
- mistrie pentru nivelare;
- vibrator pentru beton.
Pasul 1: umpluturile se incep imediat dupa decofrarea elevatiei; pentru o buna compactare, umpluturile se fac in straturi nu mai groase de 25 cm; dupa asternerea fiecarui strat, trebuie sa il compactezi cat mai bine; compactarea previne aparitia golurilor sub placa de beton.
Pasul 2: dupa ce ai compactat pamantul, toarna un strat de pietris gros, de aproximativ 20 centimetri.
Pasul 3: acopera stratul de pietris cu o membrana ce are crampoane (care are rol hidroizolant) si cu placi de polistiren extrudat (cu rol termoizolant), groase de 5 centimetri.
Pasul 4: asaza peste respectivele straturi o plasa sudata, legata de centura elevatiei; plasa sudata reprezinta armatura placii de beton; lasa o distanta intre stratul de polistiren si plasa sudata, astfel incat betonul pe care il vei turna sa ajunga si sub plasa.
Pasul 5: in cazul in care vrei sa montezi in sapa tevile sanitare, trebuie sa lasi libere traseele pentru aceste tevi.
Pasul 6: betonul trebuie turnat de la o inaltime maxima de 60 de centimetri si in niciun caz nu trebuie aruncat cu lopata, pentru ca in unele locuri, betonul isi va pierde omogenitatea.
Pasul 7: urmeaza vibrarea betonului, care trebuie facuta inainte de intrarea in priza a betonului; vibrarea mareste gradul de compactare a betonului, fiind un proces de mare ajutor pentru distribuirea betonului in locurile mai greu accesibile; durata vibrarii este cuprinsa intre 5 si 30 de secunde; vei sti ca vibrarea este finalizata atunci cand suprafata betonului este uniforma, usor lucioasa si nu mai apar bule de aer la suprafata.
Pasul 8: placa de beton trebuie apoi udata in mod constant, timp de trei pana la sapte zile, ca sa previi aparitia fisurilor in timpul uscarii.
Citeste si articolul nostru despre ce rol are sapa, cum se prepara si se toarna!
Placa de beton intermediara
Materiale necesare:
- cofraje metalice sau din cherestea;
- grinzi de lemn;
- popi metalici;
- placi cofrante (placa Tego sau panouri galbene);
- folie de plastic;
- plasa sudata pentru armatura;
- distantieri;
- sarma pentru legarea armaturii;
- mistrie pentru nivelare;
- vibrator pentru beton.
Pasul 2: urmeaza cofrarea cu cofraje metalice sau din cherestea; cofrajele metalice sunt, de obicei, modulate pe dimensiuni fixe, asa ca va trebui sa completezi si cu cofraje de lemn, in functie de suprafata tavanului.
Pasul 3: asaza grinzile din lemn pe cant si fixeaza-le cu popi metalici sau din lemn, asezati din metru in metru, pe lungimea grinzilor.
Pasul 4: dispune apoi placile cofrante, care vor intra in contact cu betonul; poti aseza deasupra o folie, ca sa impiedici scurgerea apei din beton.
Pasul 5: poti trece apoi la realizarea cofrajelor exterioare si interioare pentru centuri si grinzi.
Pasul 6: este reprezentat de armarea grinzilor si centurilor cu bare independente; in cazul in care montezi tevi sanitare, ar trebui sa lasi libere cateva trasee, asa cum am mentionat anterior.
Pasul 7: urmeaza turnarea si vibrarea betonului, care trebuie realizate respectand indicatiile mentionate mai sus, la turnarea cotei 0.00.
Pasul 8: in cazul placilor intermediare de beton, decofrarea poate fi facuta dupa cel putin 21 de zile sau la atingerea a 75% din clasa betonului, insa poti continua realizarea zidariei de la etaj.
Pasul 9: placa de beton trebuie apoi udata in mod constant, timp de trei pana la sapte zile, ca sa previi aparitia fisurilor in timpul uscarii.
Sfaturi practice pentru turnarea unei placi de beton rezistente in timp
Ca sa realizezi o placa de beton rezistenta, ia in calcul urmatoarele aspecte tehnice!
Tipul armaturii
Cele mai folosite tipuri de armaturi pentru placile de beton sunt plasele sudate, cunoscute si sub denumirea de STNB (sarma trasa neteda pentru beton) si STPB (sarma trasa profilata pentru beton). STPB prezinta striatii, in timp de STNB este, dupa cum arata numele, neteda. Rezistenta acestei plase este de 52 (PC52), iar diametrul barelor poate sa varieze intre 4 si 10 milimetri. Ochiurile patrate au lungimea si latimea de 10 centimetri.
Armatura trebuie dispusa pe doua sau mai multe randuri. De exemplu, primul rand trebuie realizat din bare PC52, de 8 sau 10 milimetri, dispuse la o distanta care va stabilita in urma calculelor proiectantului, astfel incat sa se formeze ochiuri. Urmeaza cel de-al doilea rand, realizat din plasa sudata cu ochiuri de 10 centimetri. Leaga armatura de grinzi si centuri cu ajutorul unor calareti.
Distantieri
Se folosesc pentru stratul inferior al armaturii si trebuie sa aiba rezistenta si rigiditatea necesare pentru a prelua greutatea betonului si a armaturii sau a traficului ulterior. Innadirea barelor de armatura se face prin sudare sau suprapunere. Pentru placile de beton este recomandata folosirea a cel putin trei distantieri/mp.
Turnarea placii de beton in conditii optime
Temperatura optima pentru turnarea placii de beton este cuprinsa intre 5 si 30 de grade Celsius. Daca temperatura de afara depaseste 30 de grade Celsius, este interzisa turnarea betoanelor. Pentru a evita astfel de temperaturi se recomanda turnarea seara sau pe timpul noptii. Totodata, temperatura optima pe timpul noptii trebuie sa se mentina intre 5 si 7 grade Celsius. Daca temperatura scade sub 5 grade Celsius, in special pe timpul iernii, trebuie sa iei masuri de protejare a betonului impotriva frigului.
Vibrarea si uscarea placii de beton
Vibrarea trebuie facuta inainte de intrarea in priza a betonului (~2 ore). Pentru placile de beton poti folosi vibrarea externa, realizata cu vibratoare electrice pentru cofraje, care se ataseaza pe exteriorul acestora. Durata vibrarii este cuprinsa intre 5 si 30 de secunde, pana cand suprafata devine lucioasa si perfect orizontala.
Timpul de uscare variaza in functie de temperatura de afara, de dozaj si de tipul de ciment folosit. Stropeste periodic betonul cu apa sau cu o solutie specializata de protectie pentru cel putin trei pana la sapte zile. Aceasta procedura previne aparitia fisurilor in perioada de intarire a betonului, in special in cazul suprafetelor expuse direct razelor solare.
Intrebari frecvente despre turnarea placii de beton
Cat costa turnarea unei placi de beton?
Costul depinde de suprafata, grosimea placii, clasa betonului, cantitatea de armatura, cofraje, transport, pompare si manopera. Pentru o estimare corecta, trebuie calculate separat materialele si serviciile necesare lucrarii.
In cat timp se intareste o placa de beton?
Betonul incepe sa se intareasca la scurt timp dupa turnare, insa procesul continua mai multe zile. Rezistenta de referinta este evaluata, in mod obisnuit, la 28 de zile, in functie de tipul betonului si de conditiile de executie.
Cat timp trebuie udata placa de beton dupa turnare?
In primele zile dupa turnare, betonul trebuie protejat impotriva uscarii prea rapide. Udarea periodica ajuta la mentinerea umiditatii necesare procesului de intarire si reduce riscul aparitiei fisurilor.
Dupa cat timp se poate decofra placa de beton?
Momentul decofrarii depinde de tipul placii, temperatura, clasa betonului si rezistenta atinsa. In cazul elementelor structurale, decofrarea trebuie realizata conform proiectului si indicatiilor specialistului.
Se poate turna placa de beton iarna?
Da, insa turnarea betonului la temperaturi scazute necesita masuri speciale de protectie impotriva inghetului si respectarea conditiilor prevazute in proiect, in normative si in recomandarile producatorului betonului.
Care sunt cele mai frecvente greseli la turnarea unei placi de beton?
Printre cele mai frecvente greseli se numara compactarea insuficienta a stratului suport, pozitionarea incorecta a armaturii, lipsa distantierilor, adaugarea excesiva de apa in beton, vibrarea necorespunzatoare si lipsa protejarii placii dupa turnare.
Acceseaza site-ul nostru pentru a achizitiona materialele si uneltele necesare pentru a turna placa de beton, precum si pentru a citi alte sfaturi utile, pe care le gasesti in articolele de blog!
