Setări personalizate
Respinge toate
Acceptă toate
Light Bars Light Times
Regular Phone Icon

Vânzări

0374 012 345

Consilierii de vânzări online vă stau la dispoziție telefonic Luni - Vineri 08:00 - 18:00 și Sâmbăta 09:00 - 14:00.

Regular Map Marker alt
Light Chevron Down
Icon

Găsește repede ce ai nevoie

Cum se construieste fundatia casei: etape de pregatire si de turnare

Actualizat: 21.09.2022 / Publicat: 06.02.2019 / Timp lectură: 9 min

Succesul ridicarii unei case depinde foarte mult de felul in care este realizata fundatia. 

Orice pas gresit in aceasta etapa este foarte dificil si costisitor de modificat dupa finalizarea constructiei, astfel ca trebuie sa acorzi o atentie deosebita intregului proces - de la saparea santurilor pana la turnarea placii de beton.

Cuprins

Etapele de pregatire pentru turnarea fundatiei

Inainte de a incepe sapaturile, exista o serie de lucrari de pregatire peste care nu trebuie sa treci cu vederea. Daca aceste etape nu sunt executate in mod corespunzator, sunt sanse mari ca locuinta ta sa iasa altfel decat in proiect si, implicit, sub asteptarile tale.

Etapele de pregatire pentru turnarea fundatiei

Evaluarea solului

Aceasta etapa are loc chiar inainte de realizarea proiectului, deoarece ii ofera inginerului proiectant cateva date importante care ajuta la determinarea dimensiunilor viitoarei locuinte. Solul este evaluat in urma unui studiu geotehnic, care poate fi facut de un geolog. Desi poti obtine si singur anumite detalii despre terenul pe care urmeaza sa-ti construiesti casa, datele oferite de un geolog profesionist vor permite constructia unei fundatii mult mai stabile.

In urma studiului geotehnic sunt stabilite:

  • calitatea solului;
  • tipul solului;
  • nivelul de coezivitate (mai mare in cazul solurilor argiloase, mai mic in cazul celor nisipoase);
  • inclinatia solului;
  • adancimea de inghet;
  • adancimea panzei freatice;
  • riscul seismic.

Analiza geotehnica este importanta pentru a determina cateva detalii esentiale ale fundatiei. Spre exemplu, adancimea oricarei fundatii trebuie sa fie mai mare decat adancimea de inghet din regiune.

Stabilitatea solului este un alt factor de care trebuie sa tii cont, deoarece determina atat grosimea fundatiei, cat si numarul de santuri umplute cu beton de care e nevoie pentru a cladi o locuinta stabila.

Pregatirea terenului

Inainte de a putea sustine constructia unei fundatii, terenul trebuie sa treaca printr-un proces de „decopertare”. In caz ca exista, toate constructiile si fundatiile vechi trebuie demolate, iar molozul ramas trebuie curatat.

Vegetatia trebuie si ea eliminata de pe bucata de teren pe care urmeaza sa fie turnata fundatia. Fie ca vorbim despre arbusti sau despre gazon, stratul vegetal va fi indepartat pana la adancimea de aproximativ 20 de centimetri.

Trasarea fundatiei

Dupa ce terenul a fost analizat si pregatit, urmeaza trasarea fundatiei. In aceasta etapa sunt realizate toate masuratorile necesare inainte de saparea primelor santuri si se stabilesc niste puncte de reper pentru toate operatiunile ulterioare de constructie a temeliei.

Exista doua modalitati de a realiza trasarea fundatiei:

  • prin topografie;
  • prin masuratori manuale.

Masuratorile si serviciile de trasare facute de un topometrist reprezinta cele mai eficiente si rapide metode de trasare a fundatiei. Desi serviciul implica niste costuri suplimentare, topometristul iti poate oferi garantia masuratorilor si a marcajelor facute prin realizarea unui proces verbal.

Masuratorile manuale sunt ceva mai dificil de realizat, motiv pentru care dureaza mai mult. Inainte de a trasa detaliile fundatiei, vor trebui stabilite limitele terenului pe care va fi construita casa. In cel mai bun caz, exista deja un gard care marcheaza limitele proprietatii. In caz contrar, delimitarile vor fi facute prin infigerea tarusilor in fiecare colt al terenului si compararea masuratorilor astfel obtinute cu cele din cadastru.

Si conturul casei este determinat tot prin infigerea unor tarusi in fiecare colt al viitoarei fundatii. Urmeaza apoi trasarea axelor casei, care se realizeaza cu ajutorul unor sfori sau sarme prinse de capre.

Caprele sunt formate de doi tarusi verticali din lemn, uniti de o scandura verticala. In mijlocul scandurii este fixat un cui sau un holtsurub de care sunt legate sforile sau sarmele ce determina traseul axei. Este important ca scandurile orizontale ale caprelor sa fie montate la aceeasi inaltime, aceasta putand fi determinata cu ajutorul unui furtun de nivel.

Trasarile si masuratorile obtinute trebuie comparate cu proiectul. Nerespectarea acestuia poate duce chiar si la anularea autorizatiei de constructie.

Turnarea fundatiei – pas cu pas

Odata ce lucrarile de trasare au fost facute si verificate, poti demara etapele construirii fundatiei.

Saparea fundatiei

Practic, exista doua tipuri de sapaturi ale fundatiei:

  • sapatura cu santuri - folosita cel mai des in constructia caselor destinate locuintei;
  • sapatura generala - folosita in cazul constructiilor mari, dar si al caselor cu subsol sau demisol.

Evident, o sapatura generala (pe toata suprafata viitoarei cladiri) va fi mult mai greu de realizat si mai costisitoare. Daca santurile pot fi sapate chiar si manual, o sapatura generala nu poate fi realizata fara ajutorul unui buldoexcavator.
Santurile se sapa urmarind directiile axelor trasate, pana la adancimea stabilita in proiect.

In general, peretii de pamant ai santurilor vor fi suficienti pentru a cofra betonul ce urmeaza sa fie turnat, insa, in cazul in care santurile vor fi mai adanci de doi metri, malurile vor trebui sprijinite cu suporturi din metal sau din lemn.
Odata ce fundatia a fost sapata, va trebui sa grabesti pe cat posibil turnarea betonului. Altfel, ploile abundente pot duce la prabusirea malului. Tocmai de aceea, este recomandat ca ultimii 10 centimetri ai santurilor sa fie sapati chiar inainte de a turna betonul, pentru a te asigura ca acesta va fi turnat pe un pamant uscat.

Turnarea betonului de egalizare

Turnarea betonului de egalizare

In santurile sapate se toarna primul strat de beton, al carui rol este acela de a elimina neregularitatile terenului. Tot pe acest strat de beton vor fi montati si stalpii fundatiei.

In general, la fundatii se foloseste un beton rezistent, de tipul C12/15 (cunoscut in trecut ca B200) sau C16/20 (cunoscut in trecut ca B250).

Urmatorul tabel prezinta corespondenta orientativa intre marcile („B”) si clasele de beton („Bc” respectiv „C”):

(*) - Atentie, reglementare tehnica iesita din vigoare
(* *) - Se vor respecta cerintele proiectului de executie precum si prevederile reglementarilor in vigoare

Pe proiect ar trebui sa fie mentionat si tipul de beton pe care il vei turna. Acesta poate fi adus de cife, din statia de betoane, dar poate fi realizat si pe loc, cu ajutorul unei betoniere

Practic, betonul este un amestec de ciment, apa potabila si diverse agregate (nisip, pietris, balast). Daca alegi ca betonul sa fie transportat de cife, acesta va fi turnat direct din vehicule. Dupa turnare, betonul trebuie compactat, ceea ce se face fie manual, cu ajutorul maiurilor sau al lopetilor, fie mecanic.

Compactarea mecanica se face prin vibrare, iar dispozitivul folosit pentru aceasta operatiune se numeste vibrator, care poate fi de suprafata sau de interior. Indiferent de tipul folosit, scopul este de a omogeniza granulele betonului.

Montarea conductelor sanitare

Chiar daca nu reprezinta o etapa propriu-zisa a construirii fundatiei, acum este momentul in care poti alege sa montezi primele conducte ale instalatiei sanitare din casa ta - conducta de apa potabila si conducta de canalizare.

Asigura-te ca proiectul este respectat cu atentie si, mai ales in cazul conductei de canalizare, tine cont de inclinatia recomandata.

Desigur, exista si un dezavantaj al instalarii tevilor direct in armatura: in cazul in care acestea se deterioreaza, inlocuirea lor va fi foarte dificila. De aceea, poti alege sa montezi primele tevi direct in sapa casei, dupa ce torni ultima parte a fundatiei: placa la nivel zero.

Armarea fundatiei

Aceasta etapa este foarte importanta pentru rezistenta viitoarei structuri, asa ca va trebui sa fii foarte atent ca armatura sa fie realizata in mod corect.
Armatura fundatiei incepe, de obicei, cu o talpa armata montata direct pe betonul de egalizare. Aceasta poate fi construita din mai multe bare (realizate de obicei din otel beton PC52), legate intre ele cu rame de tip etrieri (realizate de obicei din otel beton OB37).

Acum sunt montate si armaturile stalpilor de rezistenta, care constau in bare orizontale prinse cu etrieri. In partea superioara a structurii, stalpii sunt uniti printr-o centura de armatura.
Retine ca distanta minima dintre armaturi este de 100 de milimetri, iar distanta maxima este de 250 de milimetri.

Cofrajul

A venit momentul ca fundatia sa fie elevata deasupra nivelului solului, formand astfel soclul viitoarei case. Inainte de a turna betonul, mai trebuie sa executi o etapa foarte importanta: cofrarea.

Daca ai sapat o fundatie din mai multe santuri, malurile de pamant au servit deja drept cofraj betonului pe care l-ai turnat. Acum insa nu exista alta modalitate de a face betonul sa ramana in forma dorita decat prin construirea acestui „invelis” din lemn.
Cofrajul, pentru lucrarile mici, poate fi realizat din cherestea (scanduri amplasate orizontal, rigle dulapi). Insa, in proiectele de anvergura, atat pentru rapiditate si calitatea cofrarii sunt utilizate doua materiale speciale. Placile Tego si panourile galbene sunt special concepute pentru aceasta etapa a constructiei. Nu absorb umezeala, cofrajele pot fi rapid construite, iar dupa decofrare materialele pot fi refolosite. 

Asigura-te ca structura este perfect etansa, dar si suficient de rezistenta pentru a nu ceda presiunii betonului ce urmeaza sa fie turnat. Atunci cand ajungi la decofrare, poti folosi o substanta pe baza de uleiuri minerale numita Decofrol. Substanta nu lasa urme pe suprafetele de beton si protejeaza materialele din care a fost facut cofrajul.

Turnarea placii la nivel zero

Ultima etapa in realizarea fundatiei este turnarea asa-numitei placi la nivel zero (sau cota 0,00). Aceasta portiune nu se realizeaza direct din beton, ci din mai multe straturi de materiale.
Acum vei da o utilizare si mormanelor de pamant pe care le-ai excavat atunci cand ai sapat santurile fundatiei. Umple golurile ramase dupa decofrarea elevatiei cu straturi dupa straturi de pamant.

Nu pune straturi mai groase de 30 de centimetri, pentru ca apoi sa poti tasa si compacta pamantul. Compactarea este un proces foarte important pentru a evita aparitia golurilor sub placa.

Peste straturile de pamant va mai trebui sa torni un strat de pietris gros de aproximativ 10 centimetri. Acest strat este acoperit apoi cu o membrana cu crampoane cu rol hidroizolant, dar si cu placi de polistiren extrudat groase de 5 centimetri, al caror rol este termoizolarea.
Peste toate aceste straturi se asaza o plasa sudata, legata de centura elevatiei. Este important sa exista o distanta intre plasa si stratul de polistiren, astfel incat betonul care va fi turnat peste plasa sa ajunga si sub ea.

Daca in casa va exista si o scara interioara, va trebui sa lasi niste „mustati” (bare de otel beton oblice), care vor reprezenta ulterior inceputul armaturii scarilor. Tot acum va trebui sa lasi libere si traseele pentru tevile sanitare, in cazul in care ai ales ca acestea sa fie montate in sapa. Aceste goluri in placa la cota 0,00 poarta numele de gheuri tehnice.

Dupa turnarea betonului, placa trebuie udata in mod constant pentru a evita aparitia fisurilor in timpul uscarii.

Galerie

Tipuri de armaturi

Deoarece armaturile reprezinta un element esential in realizarea fundatiei si, in general, in orice fel de constructie din beton, vom prezenta in continuare cateva materiale care se folosesc in aceste lucrari.

Armaturi OB

OB este un tip de otel beton cu o rezistenta de 37, de unde si numele de OB37. El nu prezinta striatii si este folosit de obicei la realizarea etrierilor, motiv pentru care se gaseste in comert atat sub forma de bare, cat si sub forma de colac. Diametrul acestor armaturi poate fi de 6 sau de 8 milimetri.

Armaturi PC

PC este un otel cu profil laminat la cald, cu o mai mare rezistenta la rupere. Cel mai des folosit in constructii este PC-ul cu o rezistenta de 52 (PC52), insa materialul exista si in varianta PC60 sau PC90.
Grosimea barelor de otel variaza intre un diametru 8 si 20 de milimetri. PC52 este folosit des in realizarea armaturilor, iar striatiile de pe bare ajuta la o mai buna aderenta a betonului.

Plasele sudate

Asa cum am vazut, plasele sudate sunt folosite in special la turnarea placilor din beton. Tehnic, ele poarta numele de STNB (sarma trasa neteda pentru beton) si STPB (sarma trasa profilata pentru beton), diferenta dintre cele doua fiind ca STPB prezinta striatii, in timp ce STNB este, asa cum ii spune si numele, neteda.
Rezistenta acestor plase este comparabila cu a unui PC52, diametrul barelor poate varia intre 4 si 10 milimetri, iar ochiurile patrate au de obicei lungimea si latimea de 10 centimetri. Folosirea acestor plase pentru armarea placilor reprezinta o economie substantiala in ceea ce priveste timpul si costurile de manopera.

Cateva sfaturi pentru o fundatie solida

Indiferent de designul pe care il va avea casa ta, fundatia este elementul cel mai important al structurii, deoarece are rolul de a sustine greutatea intregii constructii si de a-i oferi stabilitate.

Tine cont de calitatea materialelor si nu incerca sa faci modificari la proiectul realizat de inginerul proiectant. In timpul lucrarilor, este recomandat ca un inginer de santier sa poata da un OK pentru fiecare etapa a constructiei fundatiei.

Evita sa incepi lucrarile de sapaturi a fundatiei intr-un anotimp ploios, deoarece vei risca nu doar inundarea santurilor (apa va trebui apoi drenata cu ajutorul unei pompe), dar si prabusirea malurilor. Betonul ar trebui turnat atunci cand temperaturile sunt mai mari de 7o C, dar mai mici de 30o C.
Majoritatea constructorilor estimeaza ca betonul se usuca in aproximativ 2-3 zile, insa aceasta durata poate varia in functie de vreme, dar si de teren. Am stabilit deja ca betonul trebuie udat pentru a-l proteja de uscarea prea rapida in zilele caniculare.

Pentru a proteja insa betonul de ploaie sau de frig, materialul trebuie acoperit cu folie sau cu material geotextil.

Tine cont de aceste sfaturi si urmeaza cu atentie etapele constructiei fundatiei, pentru a te putea bucura la final de o casa care va rezista timp de zeci de generatii.

Te-ar putea interesa și:

Pregatirea betonului necesita o atentie deosebita la cantitatile si calitatea materialelor folosite. Tipul de ciment si materialele agregate influenteaza intr-o mare masura duritatea si rezistenta betonului. Pe langa acestea, cantitatea de apa este la fel de importanta, deoarece influenteaza omogenitatea pastei obtinute si procesul de intarire. Raportul dintre aceste doua materiale este cunoscut sub denumirea de „raport apa-ciment”. Te intrebi cum poti obtine compozitia potrivita de beton si cate tipuri de retete de beton exista? Afla informatiile care te intereseaza din randurile de mai jos!
Cofrajul reprezinta forma rigida in care se toarna betonul pentru a obtine volumul dorit. Cofrarea este o lucrare provizorie (de cele mai multe ori) facuta cu scopul de a pastra forma betonului proaspat in timpul procesului de intarire. Prin urmare, cofrajul este important sa aiba suficient de multa rigiditate si stabilitate pentru a sustine incarcarea data de betonul proaspat in timpul turnarii si al intaririi, sa prezinte etanseitate (sa nu curga laptele de beton pe la imbinarile sale) si sa nu pateze suprafata betonului oferind o imagine inestetica. Cofrajul da forma, conturul si dimensiunea pentru elementele turnate si poate fi alcatuit din diferite materiale, cum ar fi lemn (placaje, panele), otel, aluminiu, plastic s.a. Daca se doreste impresionarea suprafetei de beton se poate folosi un cofraj special, avand diferite texturi si modele care se vor imprima (ca negativ) pe fata vazuta a elementului turnat.
Soclul (braul) este unul dintre cele mai importante elemente exterioare ale unei case, iar izolarea corespunzatoare a acestuia contribuie la trainicia constructiei respective. In afara de factorul estetic, un soclu foarte bine izolat ofera o protectie sporita fatadei, datorita unor materiale ce joaca rolul de zona-tampon, in cazul: Furtunilor puternice; Acumularilor de zapada; Infiltratiilor aparute la nivelul solului. Stropirilor accidentale ale sistemului de irigatie