Ghid complet pentru izolatia exterioara a locuintei tale

Cand si de ce ai nevoie de izolatii exterioare

Exista trei motive pentru care locuinta ta poate avea nevoie de izolatie exterioara, insa rezolvarea uneia dintre probleme va duce automat si la rezolvarea celorlalte doua. 

1. Pentru a creste eficienta energetica a cladirii

Daca trebuie sa tii mereu caloriferele deschise pentru a face caldura iarna sau aerul conditionat pentru a nu te sufoca de caldura vara, inseamna ca locuinta ta nu este eficientizata energetic. Din aceasta cauza, nu ai parte de confortul higrotermic de care ai nevoie.

Nivelurile ideale de umiditate si temperatura din locuinta ta definesc confortul higrotermic. Mentinerea acestor niveluri ideale  implica niste costuri foarte ridicate. Metoda cea mai sigura de a le reduce este aceea de a spori eficienta energetica a cladirii prin diminuarea consumului de energie, dar mentinand acelasi nivel de confort.

Pentru a determina cu exactitate nivelul de eficienta energetica al unei cladiri, ai nevoie de o expertiza si de un audit energetic, in urma caruia iti pot fi recomandate solutii de reabilitare termica a imobilului. Cele mai importante lucrari de reabilitare ale unei cladiri sunt:

• izolarea exterioara a peretilor;
• montarea geamurilor termopan;
• inlocuirea conductelor de distributie.

Izolarea exterioara a peretilor se face pentru a imbunatati inertia lor termica. In fizica, inertia termica a unui obiect se refera la proprietatea acestuia de a fi rezistent la schimbarile termice externe, ceea ce inseamna ca peretii cu o inertie termica ridicata acumuleaza mai greu caldura, dar o si elibereaza mai incet atunci cand ar trebui sa se raceasca.

Cu alte cuvinte, peretii tai ar ramane vara relativ reci, iarna ar distribui caldura, iar tu ai consuma mult mai putin curent si gaz pentru acelasi nivel ridicat de confort termic. Pentru a afla mai multe despre eficienta energetica a cladirii tale, poti cere eliberarea unui certificat energetic, care poate fi intocmit doar de un auditor energetic autorizat, dand cladirii o nota de la A (insemnand o cladire foarte performanta din punct de vedere energetic) la G (pentru o cladire ineficienta energetic). 

2. Pentru a mentine umezeala departe de structura casei 

Deja am inteles ca nu doar nivelul de temperatura, ci si cel de umiditate influenteaza confortul higrotermic. O mare parte din umezeala din locuinta este produsa de activitatile tale zilnice: igiena personala, gatit, spalatul si uscatul rufelor, vaselor, etc. Peretii neizolati provoaca o crestere nesanatoasa a nivelului de umezeala in locuinta. Depasirea nivelului optim de umiditate (intre 40 si 50%) poate cauza:

• aparitia igrasiei si a mucegaiului;
• aparitia acarienilor;
• deformarea mobilei si a parchetului;
• mirosuri neplacute.

In general, apa provenita din mediul exterior (ploaie, zapada, ceata etc.) se depune in peretii exteriori, infiltrandu-se apoi in tencuiala. Izolatia exterioara eficienta nu implica doar materiale inerte termic, dar si folii bariere de vapori care au un efect anticondens si opresc patrunderea umiditatii in locuinta ta.

Adesea insa, hidroizolarea se realizeaza prin izolare interioara si poate fi un proces important in faza de constructie a casei. O atentie deosebita le este acordata subsolurilor si acoperisurilor, care iau frecvent contact cu panza freatica, respectiv precipitatiile. In cazul subsolurilor, se folosesc metode precum impermeabilizarea peretilor cu ajutorul unei membrane cristaline, dar si metode de drenare, precum si impermeabilizarea in masa a betonului (unde este afectata chiar compozitia betonului). In cazul acoperisului, acesta este tratat cu o membrana bituminoasa.

3. Pentru a izola fonic locuinta 

Daca poluarea fonica cu care te confrunti zilnic (traficul, zgomotul facut de santiere, zonele industriale, de avioane etc.) sunt greu de evitat, izolarea exterioara te poate ajuta sa impiedici o mare parte din aceste zgomote din a intra in locuinta ta. Un bun material il reprezinta rulourile exterioare din aluminiu, care pot scadea cu 10 decibeli zgomotul venit din afara si sunt si bune izolatoare termice. Geamurile termopan au si ele un rol important in izolatia fonica.

Pentru ca zgomotele sa nu iasa din locuinta ta, metoda cea mai sigura ramane cea a izolatiei interioare. Materialele preferate raman polistirenul expandat (fixat pe profile metalice) si vata minerala, in ambele cazuri izolatia fiind acoperita de straturi sau pereti subtiri de rigips. 

Izolatia exterioara vs. izolatia interioara

Fiecare tip de izolatie are insa avantaje si dezavantaje pe care le vom enumera, pe scurt:

Izolatia exterioara

Avantaje:

• este cea mai eficienta pentru izolatia termica, izoland peretele de temperatura exterioara, nu locuinta de temperatura peretelui;
• este eficienta in hidroizolatie si izolatie fonica;
• nu afecteaza cu nimic spatiul interior al locuintei - proprietarul nu este nevoit sa renoveze pe interior pentru a o aplica;
• pot fi folosite mai multe tipuri de materiale.

Dezavantaje:

• este mai costisitoare;
• presupune un efort logistic ridicat in cazul cladirilor inalte;

Izolatia interioara

Avantaje:

• are un cost accesibil;
• poate fi folosita cu succes la antifonare;
• este o optiune buna in cazurile constructiilor carora izolatia exterioara le-ar schimba aspectul exterior (cabane de munte, cladiri cu fatade istorice etc.);
• se poate folosi in diverse etape ale constructiei pentru a izola incaperi speciale (ex: subsolul).

Dezavantaje:

• necesita indepartarea totala a zugravelii;
• implica demontarea caloriferelor si schimbarea diblurilor acestora cu unele mai lungi (pentru a le fixa direct de perete);
• peretii nu mai pot fi decorati cu tablouri sau alte obiecte care trebuie atarnate in cuie;
• desi poate fi folosit polistiren subtire - special conceput pentru izolatii interioare - acesta este mai costisitor.

Punand in balanta avantajele si dezavantajele, pare evident ca izolatia exterioara este mai practica. In acelasi timp, nevoile tale sunt cele care dicteaza ce tip de lucrare si ce materiale doresti. Iar izolatia interioara are cateva situatii specifice in care este mai practica.

Ce zone ale casei trebuie izolate

Ai inteles utilitatea, dar si avantajele izolatiei exterioare. Mai departe, vei afla exact unde ar putea fi aplicata aceasta, dar si ce materiale ar trebui sa folosesti.

1. Izolatia exterioara a peretilor

Este izolatia care raspunde celor mai multe nevoi ale locuintei, fiind cel mai des recomandata pentru eficientizarea termica. In Romania, materialul cel mai des folosit in aceasta operatiune este polistirenul expandat, raportul dintre cost si eficienta fiind unul convenabil.

2. Izolatia la nivelul fundatiei

La nivelul fundatiei, izolatia se face de cele mai multe ori in timpul efectiv al constructiei. Motivul principal pentru care este realizata tine de hidroizolatie, intrucat fundatia unei cladiri intra foarte usor in contact cu umezeala din pamant, crescand riscul de aparitie a igrasiei si a mucegaiului.

Dupa ce fundatia a fost turnata, atat soclul, cat si grinzile de fundare trebuie hidroizolate. Si izolatia termica este recomandata pentru fundatie, insa, daca viitoarea cladire nu are subsol sau demisol, aceasta se va aplica doar pe soclu.

Important in aceasta faza este ca nu doar peretii sa fie izolati, ci si izolatiile electrice si sanitare care se afla la acest nivel al locuintei. Oricat de buna ar fi izolatia exterioara, riscul ca acestea sa intre in contact cu apa trebuie prevazut.

Motivul principal pentru care structura casei trebuie izolata inca de la inceput este costul mult mai ridicat si dificultatea pe care o astfel de operatiune le-ar avea daca ar fi facuta la mult timp dupa terminarea constructiei. In plus, asa cum peretii pot avea parte de izolatie, si pardoseala poate contribui la sporirea confortului termic din casa.

3. Izolatia terasei

La fel ca in cazul peretilor si al fundatiei, terasa unei cladiri poate avea parte de hidroizolatie si de termoizolatie. Materialele folosite sunt aceleasi, insa, in acest caz, au fost determinate doua modalitati separate de lucru. Acestea tin pur si simplu de ordinea in care sunt aplicate materialele.

Pentru terasa clasica - izolatia termica este intai aplicata pe placa de beton, urmata de hidroizolatie, iar apoi se aplica finisajul.

Pentru terasa inversata - intai este aplicata hidroizolatia, apoi termoizolatia si stratul de finisaj.

A doua optiune este mult mai avantajoasa, deoarece ofera protectie hidroizolatiei, care altfel ar fi trebuit schimbata periodic. 

Cum alegi materialul potrivit pentru izolatia exterioara

Nu exista un material perfect pentru realizarea izolatiei exterioare, insa acesta poate fi un lucru bun. Optiunile tale sunt variate si iti poti realiza izolatia in functie de conditiile meteorologice din zona in care locuiesti si de nevoile tale. In continuare vei afla care sunt materialele cel mai des folosite si care sunt avantajele si dezavantajele fiecaruia.
 

Polistirenul expandat

Avantaje:

• cost redus;
• materialul este usor si nu ingreuneaza fatada casei;
• permite circulatia vaporilor acumulati in interiorul casei;
• impiedica formarea igrasiei si a mucegaiului;
• rezistent la temperaturi inalte (se inmoaie abia la 100 grade Celsius).

Dezavantaje:

• se poate inflama in cazul unui incendiu si poate intretine arderea (desi exista si in varianta ignifugat);
• material sintetic, poluant;
• poate atrage rozatoare.

Polistirenul extrudat

Avantaje:

• are o densitate mai mare decat polistirenul expandat;
• un izolant termic mai bun decat polistirenul expandat;
• rezistent la uzura;
• bun pentru izolatia fundatiei si a subsolurilor.

Dezavantaje:

• „nu lasa peretii sa respire” - nu permite circulatia vaporilor, ceea duce la depunerea umezelii intre perete si izolatie si la aparitia igrasiei si a mucegaiului

Vata minerala bazaltica

Avantaje:

• vata minerala bazaltica este ignifuga - rezista pana la temperaturi de 700 grade Celsius;
• bun izolant fonic;
• permite circulatia vaporilor.

Dezavantaje:

• pretul ridicat;
• greutatea mare;
• rigiditatea.

Vata minerala de sticla

Avantaje:

• este mult mai flexibila si mai elastica decat vata bazaltica;
• poate fi folosita pentru a izola pereti cu forme neregulate;
• potrivita si pentru izolatia interioara.

Dezavantaje:

• mai putin rezistenta la temperaturi ridicate decat vata bazaltica;
• desi se comporta ca un bun izolant termic, materialul este inferior vatei bazaltice.

Spuma poliuretanica

Avantaje:

• aplicare usoara si rapida (cu ajutorul pistoalelor cu spray);
• aderenta instanta pe aproape orice material de constructie (beton, lemn, caramida etc.);
• sigilare completa - aplicare fara imbinare, inchiderea tuturor porilor materialului pe care este aplicata;
• grosime si greutate reduse;
• bun izolant fonic;
• nu putrezeste.

Dezavantaje:

• poate emana substante toxice in timpul aplicarii;
• nu poate fi aplicata uniform.

Polistiren sau vata bazaltica - ce alegi?

Polistirenul si vata bazaltica sunt printre cele mai folosite materiale pentru izolatia exterioara a locuintei. Ambele pot oferi o buna protectie termica, insa diferenta dintre ele tine de cost, rezistenta la foc, izolarea fonica, permeabilitatea la vapori si dificultatea montajului.

Polistirenul expandat este ales frecvent datorita pretului mai accesibil, a greutatii reduse si a montajului relativ usor. Este o solutie potrivita pentru locuintele in care principalul obiectiv este reducerea pierderilor de caldura, fara cresterea semnificativa a costului lucrarii.

Vata bazaltica are, in general, un pret mai ridicat, dar ofera avantaje importante in ceea ce priveste rezistenta la foc, izolarea fonica si circulatia vaporilor prin perete. Din acest motiv, este recomandata mai ales pentru cladirile in care siguranta la incendiu, confortul acustic si reducerea riscului de condens sunt prioritare.

Tabel comparativ: polistiren sau vata bazaltica
 

Cand este recomandat polistirenul?

Polistirenul poate fi o alegere potrivita daca:

• ai un buget mai redus;
• urmaresti in principal imbunatatirea izolatiei termice;
• ai nevoie de un material usor;
• vrei un montaj mai simplu si mai rapid;
• cladirea nu are cerinte speciale privind izolarea fonica sau protectia la foc.

Este important sa alegi un produs destinat fatadelor si sa respecti grosimea recomandata in proiect. Performanta termosistemului nu depinde doar de placile de polistiren, ci si de adeziv, dibluri, plasa de armare, stratul de masa de spaclu si tencuiala decorativa.

Cand este recomandata vata bazaltica?

Vata bazaltica poate fi alegerea mai buna daca:

• siguranta la incendiu este o prioritate;
• locuinta se afla intr-o zona zgomotoasa;
• vrei o mai buna izolatie fonica;
• peretii trebuie sa permita circulatia vaporilor;
• cladirea are cerinte tehnice mai ridicate;
• bugetul permite o investitie initiala mai mare.

Vata bazaltica este folosita frecvent la cladirile unde se urmareste un nivel superior de protectie si confort. Montajul trebuie realizat corect, deoarece materialul este mai greu si necesita sisteme de fixare compatibile.

Care este mai bun: polistirenul sau vata bazaltica?

Nu exista un material universal mai bun. Alegerea depinde de caracteristicile cladirii si de prioritatile proiectului.

Alege polistirenul daca ai nevoie de o solutie eficienta termic, mai usoara si mai accesibila. Alege vata bazaltica daca sunt importante rezistenta la foc, izolarea fonica si permeabilitatea la vapori.

Inainte de a lua decizia finala, este recomandat sa tii cont de tipul zidarie, zona climatica, inaltimea cladirii, grosimea izolatiei, finisajul exterior si bugetul disponibil. Pentru rezultate bune, toate componentele trebuie sa faca parte dintr-un sistem compatibil si sa fie montate conform indicatiilor producatorului.

Izolatie exterioara ecologica

Pe langa materialele des folosite in constructii, tot mai multi oameni aleg materialele ecologice pentru izolatia exterioara. Acestea sunt inspirate de tehnicile vechi de constructie, mergand pe principiul ca „ce a functionat atatea sute de ani, va functiona si in prezent”. Avantajele principale ale acestora ar fi costul mic si poluarea inexistenta, pe cand dezavantajele ar fi rezistenta redusa la mediul extern (in comparatie cu materialele chimice, fabricate) si un risc mai mare in caz de incendiu.

Materialele ecologice pentru izolatie exterioara se folosesc, de obicei, pentru a finisa casele cu un design rustic. Desi eficienta lor termica este necontestata, adesea sunt folosite impreuna cu alte materiale sau substante chimice pentru a le spori gradul de rezistenta (ex. solutie de ignifugare, bariera de vapori).

Cele mai populare materiale ecologice pentru izolatie exterioara sunt:

• stuful - bun izolant termic si fonic, greutate redusa, usor de montat si de tencuit;
• lana de oaie - permite o reglare buna a temperaturii, poate fi gasita si in varianta ignifuga;
• paie - necesita o procesare minima si ofera o termoizolatie buna;
• pluta - este gasita in varianta expandata sau granulata si obtinuta prin procesare din materiale naturale; ofera termoizolatie si izolatie acustica eficiente, rezistenta sporita la foc si nu permite aparitia mucegaiului.

Cum se face izolarea exterioara a unei cladiri?

Trebuie mentionat ca exista o diferenta intre cum se izoleaza o cladire aflata in constructie si una deja construita. Aceasta diferenta nu tine insa de procesul in sine al izolatiei, ci de etapele de pregatire. Pentru o cladire aflata in constructie, este necesara doar uscarea materialului din care este facut zidul (daca materialul necesita uscare), iar pentru o cladire deja construita poate fi necesara indepartarea tencuielii (mai ales in cazul cladirilor vechi).

De asemenea, elemente precum tevi de gaz sau burlane pot ingreuna intregul proces, intrucat vor trebui mutate pentru a avea o izolatie completa. Odata ce zidurile exterioare sunt pregatite, urmeaza mai multe etape.

Pasii principali 

1. Aplicarea mortarului adeziv pe placile din materialul izolant - acesta se aplica pe marginile placii si in cateva puncte din centrul acesteia.
2. Aplicarea placilor pe perete - se face incepand dintr-un colt de la baza zidului si se realizeaza liniar, urcand progresiv spre ultimul nivel. Placile sunt asezate in mod decalat, pentru a evita formarea rosturilor. In aceasta etapa, placile sunt nivelate cu ajutorul dreptarului.
3. Armarea placilor - dupa ce placile au fost lipite cu mortar, se executa gauri cu bormasina pentru ca apoi sa poata fi aplicate diblurile. Numarul acestora difera in functie de material, dar in general se recomanda un minim de 5 dibluri pentru fiecare metru patrat. Dupa ce diblurile au fost montate, se aplica un strat de mortar peste placile de izolatie. Pe acest strat este fixata plasa de fibra de sticla (folosita pentru rigidizarea tencuielii), dupa care este aplicat intr-un strat de mortar, atent nivelat pentru a nu fi vizibil niciun ochi de plasa.
4. Tencuiala finala - odata ce mortarul incepe sa se usuce, se trece la executarea finisajului, mai exact a tencuielii decorative. 

Intrebari frecvente despre izolatia exterioara

Ce grosime trebuie sa aiba izolatia exterioara?

Grosimea izolatiei exterioare se stabileste in functie de materialul folosit, tipul peretilor, zona climatica si nivelul de eficienta energetica dorit. In practica, se folosesc frecvent grosimi de 10-15 cm pentru polistiren sau vata bazaltica, insa valoarea corecta trebuie stabilita printr-un calcul termotehnic. O grosime mai mare nu garanteaza automat rezultate mai bune daca montajul este realizat incorect sau daca exista punti termice.

Este mai bun polistirenul sau vata bazaltica?

Ambele materiale pot oferi o izolatie termica eficienta. Polistirenul este mai usor, mai accesibil si mai simplu de montat, in timp ce vata bazaltica ofera o rezistenta mai buna la foc, o izolare fonica superioara si o permeabilitate mai ridicata la vapori. Alegerea depinde de buget, tipul cladirii si cerintele proiectului.

Cat costa izolatia exterioara a unei case?

Costul izolatiei exterioare depinde de suprafata fatadei, materialul ales, grosimea termoizolatiei, starea peretilor, inaltimea cladirii si costul manoperei. In calcul trebuie incluse si adezivul, diblurile, plasa din fibra de sticla, masa de spaclu, profilele, amorsa si tencuiala decorativa. Pentru o estimare corecta, este recomandat sa calculezi intregul termosistem, nu doar pretul placilor termoizolante.

Cand se monteaza izolatia exterioara?

Izolatia exterioara se monteaza in conditii meteo stabile, fara ploaie, inghet sau temperaturi extreme. In general, lucrarile se realizeaza primavara, vara sau la inceputul toamnei, respectand intervalele de temperatura indicate de producatorii materialelor. Aplicarea adezivului si a tencuielii decorative pe vreme foarte rece, foarte calda sau umeda poate afecta rezistenta si aspectul final al lucrarii.

Se poate monta izolatia exterioara iarna?

Montajul pe timp de iarna nu este recomandat atunci cand temperaturile scad sub limitele indicate pentru adeziv, mortar sau tencuiala. Inghetul poate impiedica uscarea corecta si poate reduce aderenta straturilor. Lucrarile pot fi realizate doar in conditii controlate si cu produse special concepute pentru temperaturi scazute.

Cum se evita puntile termice?

Puntile termice se evita prin montarea continua si uniforma a termoizolatiei, fara goluri intre placi. O atentie speciala trebuie acordata colturilor, stalpilor, grinzilor, soclului, balcoanelor si zonelor din jurul usilor si ferestrelor. Placile trebuie montate decalat, iar rosturile si spatiile ramase trebuie tratate cu materiale compatibile cu sistemul de izolatie.

Se poate monta izolatia peste tencuiala veche?

Izolatia poate fi montata peste tencuiala veche doar daca aceasta este stabila, curata si bine fixata pe suport. Zonele desprinse, fisurate sau afectate de umezeala trebuie indepartate si reparate inainte de montaj. In unele cazuri, poate fi necesara amorsarea sau nivelarea peretilor.

Este necesara izolarea soclului casei?

Da, soclul trebuie izolat deoarece este expus la umezeala, socuri mecanice si variatii de temperatura. Pentru aceasta zona se folosesc, de regula, materiale cu absorbtie redusa de apa si rezistenta mecanica ridicata, precum polistirenul extrudat. Izolatia soclului trebuie corelata cu hidroizolatia fundatiei.

Cate dibluri se folosesc pentru izolatia exterioara?

Numarul de dibluri variaza in functie de tipul termoizolatiei, inaltimea cladirii, materialul peretelui si expunerea la vant. In mod obisnuit, se folosesc cel putin 5-6 dibluri pe metru patrat, insa in zonele de margine sau la cladirile inalte poate fi necesar un numar mai mare. Recomandarile producatorului si proiectul tehnic trebuie respectate.

Inainte de a demara acest proces, trebuie sa te consulti atent cu specialistii in constructii pentru a alege materialele potrivite pentru nevoile tale. Alege materialele de calitate; chiar daca sunt mai scumpe, lucrarile de reparatie in cazul deteriorarii lor vor fi mult mai mari. In acelasi timp, incearca sa nu cumperi mai multe materiale decat iti sunt necesare. Va fi mai convenabil sa cumperi materiale in plus spre finalul lucrarii, decat sa ramai cu materiale in plus. Acceseza ofertele noastre pentru izolatia exterioara a locuintei si beneficiaza de avantaje multiple!