Setări personalizate
Respinge toate
Acceptă toate

Vânzări

0374 012 345

Consilierii de vânzări online vă stau la dispoziție telefonic Luni - Vineri 08:00 - 18:00, Sâmbătă 08:00 - 14:00.

În perioada 18 - 19 Ianuarie 2025, magazinele MatHaus București Vitan și MatHaus Iași vor fi închise pentru inventar. Vezi detalii.

Icon

Găsește repede ce ai nevoie

Conifere: sfaturi utile pentru plantare si ingrijire

Actualizat: 03.12.2024 / Publicat: 02.12.2024 / Timp lectură: 10 min
https://cdn.mathaus.ro/medias/sys_master/images/ha6/h42/h00/9684585447454.jpg
Coniferele, denumite stiintific Pinophyta sau Coniferophyta, constituie o diviziune esentiala in regnul plantelor, avand trasaturi distinctive care le separa de alte grupuri vegetale; sunt plante lemnoase perene apartin gimnospermelor, avand semintele vizibile in conuri. O trasatura remarcabila a coniferelor este capacitatea lor de a-si pastra frunzele pe parcursul iernii, cu exceptia laricelor, ceea ce le ofera denumirea de „plante vesnic verzi”. Diviziunea Pinophyta include 8 familii, 68 de genuri si peste 600 de specii de arbori si arbusti, predominant in padurile de conifere din regiunile boreale ale emisferei nordice. Aceste plante sunt adaptabile la conditiile montane, unele specii fiind capabile sa se dezvolte la altitudini de pana la 2000 de metri. Datorita frumusetii lor, coniferele sunt adesea utilizate in parcuri si gradini.

Cuprins

Conifere: specii si caracteristici generale

specii de conifere

Citeste aici mai multe informatii despre gardul viu - cand se planteaza si cum se intretine!
Iti prezentam in continuarea articolului cele mai comune tipuri de conifere, dar si particularitatile acestora.

Laricea (Larix decidua)

Cunoscuta si sub numele de zada, este o specie de conifer cu frunze cazatoare, ce are o forma piramidala si creste rapid, avand o longevitate ce poate depasi 600 de ani. Frunzele devin galbene toamna si cad, iar conurile sunt ovoide si de dimensiuni moderate. Laricea prefera solurile reavene, dar nu excesiv de umede, si se dezvolta bine in conditii de umiditate atmosferica ridicata.

Chiparosul de balta (Taxodium distichum)

Originar din America de Nord, Chiparosul de balta este un alt conifer care se deosebeste prin frunzele sale cazatoare; poate ajunge pana la 40 de metri in inaltime si are o coroana larga si bogata. Chiparosul dezvolta structuri radacinoase speciale, cunoscute sub numele de pneumatofori, care ajuta planta sa respire in solurile mlastinoase. Are o crestere rapida si o longevitate impresionanta, putand trai pana la 6000 de ani.

Molidul (Picea spp.)

Molidul, un alt gen de conifere, cuprinde aproximativ 35 de specii de arbori masivi, cu inaltimi de pana la 60 de metri. Prezinta o coroana compacta si bogata, cu ramuri pendule pe masura ce imbatraneste. Spre deosebire de brad, molidul are ace ascutite, dispuse spiralat pe ramuri. Cele mai comune specii de molid includ Picea abies, molidul comun, si Picea pungens, molidul argintiu, fiecare avand caracteristici distinctive in ceea ce priveste frunzele si conurile. Molidul este folosit adesea ca pom de Craciun, fiind principala specie de arbori coniferi din padurile Romaniei.

Tisa (Taxus baccata)

Tisa este un arbust indigen care poate atinge dimensiuni de arbore, avand o coroana piramidala si ramuri neregulate. Acele tisei sunt lucioase si de un verde intens, iar semintele sale sunt invelite intr-un aril rosu, comestibil, in timp ce restul plantei contine substante toxice. Speciile de tisa, cum ar fi T. cuspidata si T. x media, sunt frecvent utilizate in amenajarile peisagistice datorita aspectului lor ornamental si capacitatii de a rezista la poluare.

Bradul (Abies spp.)

Bradul este un gen de conifere care include arbori masivi, de obicei de talie mare, avand inaltimi de pana la 80 de metri. Se distinge prin coroana sa piramidala, ce coboara aproape pana la sol in cazul exemplarelor tinere. Frunzele bradului sunt aciculare, mai putin ascutite comparativ cu alte conifere, si se dispun intr-un singur plan orizontal pe ramuri. Conurile bradului au o forma caracteristica, fiind verticale, iar la maturitate se dezintegreaza. Bradul este un arbore longeviv, avand o crestere lenta in perioada tineretii.

Pinul (Pinus spp.)

Este un gen care include peste 100 de specii de arbori, in general de talie mijlocie. Pinul se caracterizeaza printr-o scoarta groasa si o coroana piramidala, care devine neregulata la exemplarele mature. Frunzele sunt aciculare si se dispun in mod radial pe ramuri, iar conurile au o nuanta gri-maronie. Dintre speciile de pin cele mai intalnite in Romania se numara Pinus silvestris, pinul de padure, si Pinus mugo, jneapanul. Pinii au o longevitate mare, iar majoritatea speciilor prefera un sol bine drenat si lumina abundenta.

Cum sa plantezi conifere

Cum sa plantezi conifere

Indiferent daca alegi tuia, chiparos sau pin, diferentele principale constau in adancimea si distanta dintre puieti. Cele mai bune perioade pentru a planta coniferele sunt toamna, de la inceputul lunii septembrie pana la sfarsitul lunii octombrie, si primavara, in intervalul martie-aprilie. Coniferele in ghiveci pot fi plantate in orice moment al anului, cu exceptia perioadelor cand solul este inghetat. Este ideal sa le plantezi in toamna, pentru ca acest lucru permite plantelor sa se dezvolte inainte de primavara urmatoare, cand au nevoie de mai multa „energie”. Plantele la ghiveci pot fi transplantate pe parcursul intregului an, avand grija ca solul sa nu fie inghetat.

Pentru a planta coniferele cu succes, este necesar sa urmezi cativa pasi simpli, dar importanti. Inainte de a incepe, asigura-te ca ai toate uneltele necesare la indemana: o lopata, o grebla, un furtun de apa, un arac, snur pentru sustinere si ingrasamant. Sisteme de irigat gasesti aici.

Iata cum poti proceda!

Pregatirea terenului

Primul pas in procesul de plantare este sa cureti zona de orice tip de vegetatie nedorita, ceea ce inseamna sa indepartezi toate buruienile din locul in care urmeaza sa plantezi coniferele. Buruienile nu doar ca pot afecta absorbtia nutrientilor, dar vor ascunde daunatori care ar putea afecta plantele. Dupa ce ai curatat zona, cu ajutorul unei gleble, realizeaza aerarea solului pentru a permite oxigenului sa ajunga la radacini.

Saparea gropii si alegerea soiului de conifere

Urmatorul pas este sa sapi o groapa de aproximativ 20 cm, care sa fie de doua ori mai lata si la fel de adanca precum sistemul radicular al plantei, inclusiv pamantul ce o acopera. Odata ce groapa este sapata, marunteste bine pamantul de pe fundul gropii, astfel incat sa elimini orice compactare care ar putea impiedica dezvoltarea radacinilor. Un sol compactat poate limita accesul acestora la nutrienti si apa.

Un alt aspect esential in plantarea coniferelor este respectarea adancimii si a distantei de plantare specificate pe ambalajul puietilor achizitionati. Distantele corecte de plantare nu doar ca faciliteaza dezvoltarea individuala a fiecarei plante, dar contribuie si la o buna circulatie a aerului intre plante, reducand riscul de boli.

Dupa ce ai pregatit groapa, este important sa o completezi cu un tip de sol fertil, care sa nu contina resturi vegetale sau pietris. Solul ideal ar trebui sa fie bogat in nutrienti si sa aiba o buna capacitate de drenaj, pentru a preveni acumularea excesiva de apa care ar putea dauna radacinilor coniferelor. Daca ai acces la compost, acesta poate fi o alegere excelenta pentru a imbunatati fertilitatea solului. Adaugand compost, vei asigura plantei un mediu propice pentru crestere. Odata ce groapa este sapata, daca pH-ul este sub 6, este necesar sa il acidifiezi usor. Pentru a face acest lucru, poti adauga var-magneziu, care va ajuta la cresterea nivelului de pH si la crearea unui mediu mai favorabil pentru conifere.

Adaugarea foliei anti-buruieni si a plantei

Dupa ce ai pregatit solul, poti adauga folia, daca consideri ca este necesar. Te va ajuta la prevenirea dezvoltarii vegetatiei nedorite in jurul coniferelor tale, asigurandu-le astfel un mediu curat pentru crestere. Dupa ce coniferele sunt dispuse in pozitia de ingropare, poti turna in groapa o parte din pamantul sapat, amestecat cu un ingrasamant de calitate. Apasa usor pamantul deasupra radacinilor pentru a elimina bulele de aer. Apoi, uda planta din abundenta pentru a ajuta la stabilizarea solului.

Daca ai achizitionat conifere la ghiveci, indeparteaza planta cu grija, pastrand pamantul de pe radacina intact. Acest lucru este esential pentru a evita deteriorarea radacinilor. Inainte de plantare, toate coniferele trebuie asezate intr-o galeata cu apa pentru a se hidrata. Daca planta are radacina invelita intr-o panza de balot, aceasta trebuie lasata pe radacini pana cand este introdusa in pamant.

Udarea dupa plantare

Dupa ce ai asezat puietul in groapa, este important sa ii oferi o udare abundenta la baza. Acest lucru ajuta la stabilizarea plantei si la asigurarea unei umiditati corespunzatoare in sol, esentiala pentru adaptarea radacinilor la noul mediu. Udarea initiala trebuie sa fie generoasa, pentru a permite apei sa patrunda in pamantul din jurul radacinilor, astfel incat acestea sa poata absorbi rapid nutrientii necesari.

Ingrijirea ulterioara

Dupa plantare, este recomandat sa monitorizezi coniferele in primele saptamani, asigurandu-te ca primesc suficienta apa, mai ales in perioadele secetoase. In plus, verifica daca solul din jurul radacinilor ramane umed, dar nu imbibat cu apa. Daca observi ca solul devine prea uscat, uda planta din nou, dar evita sa o supui la exces de apa, pentru ca acest lucru poate duce la putrezirea radacinilor.

Fertilizarea coniferelor

Fertilizarea coniferelor

Aici gasesti ingrasaminte pentru plante.

Fertilizarea adecvata a coniferelor este esentiala pentru a asigura o crestere sanatoasa si un aspect placut al acestora. Speciile de conifere au cerinte aparte de nutrienti, avand nevoie in mod special de fier, sulf si, mai ales, magneziu, ca atare, au nevoie de un aport constant al acestor nutrienti pentru a preveni deficientele care pot afecta sanatatea coniferelor.

Perioadele ideale pentru fertilizare

Pentru a maximiza eficienta fertilizarii, este recomandat sa aplici nutrientii de doua ori pe an. Prima fertilizare ar trebui sa aiba loc intre sfarsitul lunii februarie si mijlocul lunii martie, moment in care coniferele incep sa inmugureasca. Acesta este un semn ca planta se pregateste pentru o noua etapa de crestere, iar aportul de nutrienti la acest moment va sprijini dezvoltarea sa.

A doua fertilizare se recomanda sa se realizeze intre sfarsitul lunii iulie si sfarsitul lunii august, perioada fiind importanta pentru a te asigura ca plantele au suficiente resurse pentru a face fata schimbarilor de temperatura si pentru a-si consolida radacinile inainte de venirea iernii. 

Tipuri de ingrasaminte

Pentru fertilizarea coniferelor, este indicat sa folosesti un ingrasamant special formulat pentru aceste plante, ce contine un amestec echilibrat de nutrienti care raspund cerintelor specifice ale coniferelor. Printre nutrientii importanti pe care ar trebui sa ii cauti in ingrasamantul utilizat se numara potasiul si magneziul - contribuie la fortificarea sistemului radicular si la imbunatatirea capacitatii plantelor de a rezista la conditii adverse. Potasiul ajuta la reglarea transpiratiei plantelor si imbunatateste rezistenta la stres, in timp ce magneziul este benefic pentru fotosinteza si contribuie la o culoare verde sanatoasa a frunzelor.

Aplicarea ingrasamantului

Asigura-te ca urmezi instructiunile de pe ambalaj, respectand dozele recomandate. Este important sa nu supraalimentezi plantele, pentru ca acest lucru poate duce la arsuri ale radacinilor si la alte probleme de sanatate. Ingrasamantul ar trebui sa fie distribuit uniform in jurul bazei plantei, la o distanta corespunzatoare de tulpina, pentru a evita contactul direct cu aceasta. Dupa aplicare, este indicat sa uzi bine coniferele, etapa ajutand la activarea ingrasamantului si la imbunatatirea absorbtiei de nutrienti. O udare corecta va facilita dizolvarea substantelor nutritive in sol si va ajuta radacinile sa le absoarba mai eficient.

Pe langa fertilizare, observa daca exista semne de deficiente nutritionale, cum ar fi ingalbenirea frunzelor sau o crestere slaba. Daca observi aceste simptome, ajusteaza regimul de fertilizare sau testeaza solul pentru a determina pH-ul si nivelurile de nutrienti. Un sol echilibrat din punct de vedere al nutrientilor este fundamental pentru sanatatea pe termen lung a coniferelor.

Ingrijirea coniferelor pe tot parcursul anului

Primavara, este momentul ideal pentru a inspecta coniferele in cautarea semnelor de infestare sau boala si pentru a efectua fertilizarea si plantarea. In perioadele de vara, cu temperaturi ridicate, acorda o atentie sporita udarii coniferelor. Desi acestea sunt in general plante rezistente la seceta, ele au nevoie de o udare adecvata pentru a preveni uscarea si deteriorarea. Cantitatea de apa necesara va depinde de specie, de dimensiunea plantei si de conditiile climatice.

Toamna, pregatirea coniferelor pentru sezonul rece implica taierea acestora si aplicarea de mulci pentru a proteja radacinile. Toaletarea coniferelor ajuta la imbunatatirea formei si densitatii lor, dar si la prevenirea bolilor. Pe parcursul iernii, este esentiala protejarea coniferelor de conditiile meteorologice extreme precum vant, zapada si inghet. Poti utiliza plase de protectie sau poti crea bariere de vant cu ajutorul altor plante sau constructii.

Toaletarea si tunderea coniferelor

Toaletarea si tunderea coniferelor

Toaletarea reprezinta o etapa esentiala in mentinerea sanatatii si esteticii acestora. Procesul se face primavara sau toamna tarziu si previne raspandirea bolilor, imbunatateste circulatia aerului si lumina soarelui in interiorul coroanei, stimuland astfel cresterea si inflorirea. De asemenea, prin toaletare se controleaza dimensiunile si forma coniferelor. In plus, taierea permite corectarea si redirectionarea coroanei - o practica esentiala, mai ales in cazul coniferelor ce au crescut asimetric sau care au fost afectate de conditii meteorologice extreme. Prin taiere, poti ajuta planta sa isi recastige forma dorita si sa devina mai robusta.

Cosmetizarea coroanei este, de asemenea, un aspect important al taierii. Taierile regulate ajuta la mentinerea unei forme armonioase si atractive a plantei, contribuind la aspectul general al gradinii tale. Echipamentul necesar pentru toaletarea coniferelor include foarfeca de taiat crengi, ferastraul sau secera, instrumente ce trebuie sa fie bine intretinute si dezinfectate inainte de utilizare pentru a preveni raspandirea bolilor. Dupa toaletare, curata si dezinfecteaza uneltele folosite. 

Cand se tund coniferele?

Perioada optima pentru a efectua taierile la conifere este spre sfarsitul iernii, inainte ca plantele sa inceapa sa isi reia activitatea de vegetatie. Taierea o data la 2-3 ani este, de obicei, suficienta pentru a mentine coniferele intr-o stare buna. Este recomandat sa eviti taierea ramurilor care se afla aproape de tulpina, cu exceptia cazului in care acestea sunt vizibil uscate sau afectate de boli (ramurile foarte apropiate de tulpina joaca un rol important in sanatatea generala a plantei).

Atunci cand realizezi tunderea coniferelor, asigura-te ca toate ramurile sunt aduse la acelasi nivel pentru un aspect uniform. Este esential sa folosesti foarfece special concepute pentru taierea gardurilor vii, care trebuie sa fie bine sterilizate inainte de utilizare. Acest lucru nu doar ca protejeaza planta de eventuale infectii, ci si asigura o taiere curata, minimizand daunele.

Retine faptul ca nu toate coniferele raspund la taiere in acelasi mod. Exista soiuri care suporta o taiere mai agresiva, cum ar fi tuia gigantica si diverse varietati de Taxus, care se pot recupera rapid dupa o taiere semnificativa. In contrast, alte soiuri necesita o abordare mai delicata, permitand doar scurtarea fina a varfului ramurilor.
 
Speram ca sfaturile noastre sa te ajute in plantarea si ingrijirea coniferelor!

cumpara ingrasamant si fertilizatori

Te-ar putea interesa și:

Vopsirea metalelor feroase (fier moale, otel, fonta) are marele avantaj de a preveni ruginirea rapida in prezenta aerului umed din exterior sau interior. Pentru ca vopseaua sa adere, este important ca suprafata sa fie bine pregatita, curatata de praf, particule si grasimi sau alti contaminanti. In caz contrar, in ciuda unei vopsele de calitate, rezultatul va fi dezamagitor. De aceea se vor respecta toti pasii, metalul va fi pregatit, apoi protejat si ulterior vopsit.
Alegerea dintre gazonul artificial si cel natural poate fi dificila, deoarece ambele au avantaje si dezavantaje. Descopera care sunt caracteristicile esentiale pentru iarba sintetica si cea naturala, cum se monteaza si se ingrijesc acestea, astfel incat sa faci o achizitie informata si sa amenajezi gradina sau curtea perfecta pentru tine.
Renovezi curtea casei tale, parcarea sau suprafetele din zonele rezidentiale/ comerciale cu trafic intens pietonal si auto? Betonul dezactivat este o solutie durabila in timp, rezistenta si estetica. Afla din articolul prezent cum se realizeaza acesta si ce utilizari are.
Iazurile de gradina sunt elemente de design peisagistic care adauga frumusete si caracter unui spatiu, dar ofera si numeroase avantaje practice. Construirea si amenajarea unui iaz in propria gradina poate parea o sarcina complexa la prima vedere, dar cu o planificare adecvata, oricine poate transforma o portiune a curtii intr-un mic ecosistem. Descopera in acest ghid cateva recomandari esentiale pe care trebuie sa le iei in considerare inainte de a incepe constructia unui iaz de gradina!